Sucidava
1200

Sucidava (oraș Corabia, jud. Olt)

SUCIDAVA (Corabia, în vatra satului desfiinţat Celei, jud. Olt)

Sucidava a avut un rol economic, comercial şi strategic incontestabil pe limesul danubian, situat pe partea nordică a ripei Dunării Inferioare, pandant al coloniei romane Oescus (Gigen, Bulgaria). Era centru politic şi admistrativ al tribului dacic al suci-lor, în perioada anterioară cuceririi romane.

Din punct de vedere cronologic, istoria acestui sit acoperă perioada cuprinsă între secolele II-VI p.Chr. Aşezarea civilă romană datează din secolele II-III p.Chr. şi a fost cercetată sumar, fiind localizată sub vatra satului desfiinţat, Celei.

Fortificaţia romană târzie a fost construită probabil în vremea împăratului Gallienus databilă în intervalul cronologic al secolelor III-VI p.Chr.

Prima semnalare a ruinelor de la Sucidava i se datorează lui A. T. Laurian, la 1846. Observaţiile lui A. T. Laurian au fost confirmate de cercetările arheologice sistematice începute încă din 1936 de D. Tudor, cercetări care au continuat, cu unele întreruperi, până în prezent, atât în aria aşezării civile romane, cât şi în cea a fortificaţiei romane târzii.

După anul 275 p.Chr. Sucidava a fost garnizoana permanentă a unor detaşamente din legio V Macedonica, iar după 324 sediu al praefectura legiunii V Macedonica (atestată de NotDignOr, XLII, 39).

În proximitatea fortificaţiei romane târzii au fost identificate vestigiile podului peste Dunăre construit în vremea lui Constantin cel Mare (inaugurat in anul 328), având o lungime de cca 2400 metri

Fortificaţia romană târzie a fost inclusă în limitele administrative ale provinciei Dacia Ripensis (drept bastion extrem nordic al provinciei nou-înfiinţate la S de Dunăre, după retragerea aureliană din Dacia). Fortificaţia cunoaşte mai multe faze de construcţie şi reconstrucţie care au modificat continuu şi substanţial aspectul incintei.

Intra muros, în proximitatea zidului de incintă au fost identificate structuri diverse: barăci militare, locuinţa unui ofiţer (sfârşitul secolului al IV-lea - începutul secolului al V-lea).În centrul fortificaţiei a fost descoperit un edificiu de mari dimensiuni, dotat cu hypocaust, posibil reşedinţa comandantului garnizoanei. O fântână "secretă" a fost amenajată în zona sudică a citadelei, în apropierea incintei, pentru a capta apa direct de la sursă şi pentru a asigura alimentarea cu apă a locuitorilor A mai fost descoperită o biserică paleocreştină mononavată din secolul al VI-lea, dotată cu amvon, situată la aprox. 12 m distanţă de incintă, în dreptul turnului de E.

Numeroasele campanii arheologice au condus la descoperirea altor categorii de artefacte: inscripţii, monede, material tegular foarte abundent, ceramică (preponderent vase de transport şi de stocaj, unele cu inscripţii), proiectile pentru maşini balistice de război, accesorii vestimentare (fibule germanice), mai multe fragmente provenind de la cazane hunice.

Au fost identitificate în teren şi cercetate morminte izolate sau grupuri de morminte, precum şi mai multe arii cimiteriale.

Acces pe DN 64-DN 54 (ruta Slatina/Caracal/Corabia) sau DN 54A - DN 54 (pe ruta Bechet/Dăbuleni /Corabia/Turnu Măgurele); dinspre Craiova, pe ruta Craiova/Caracal/Corabia (pe E70/DN6 pentru 53 de km, apoi DN54 pentru 44 de km, în total aproximativ 97 de km); dinspre Bucureşti spre Corabia via Turnu Măgurele: Bucureşti/Alexandria/Turnu Măgurele/Corabia (pe E70 până în Alexandria pentru 88 de km, apoi DN52 până în Turnu Măgurele - 35 de km, şi în final DN54 pentru 32 de km până în Corabia; în total aproximativ 172 de km).

Sucidava arhiva INP

Sucidava reconstituiri

Sucidava planuri

Sucidava cetate

Sucidava artefacte

Sucidava harta